Perioada de probă te pune într-o situație incomodă, pentru că știi că ți se poate spune oricând „nu mai continuăm”, iar tu nu ești sigură ce drepturi ai până atunci. Contractul tău rămâne un contract de muncă obișnuit, cu salariu, concediu și contribuții, doar că se poate încheia mai ușor, de oricare dintre părți.
Cu un plan pe săptămâni și câteva replici pregătite pentru discuția de la jumătate, afli din timp cum stai, în loc să aștepți ultima zi. Iar dacă știi ce spune Codul muncii despre durată, plată și notificare, intri în aceste luni liniștită și cu documentele în ordine.
Cât poate dura perioada de probă după lege
Perioada de probă este intervalul de la începutul contractului în care angajatorul îți verifică aptitudinile, iar tu vezi dacă postul ți se potrivește. Potrivit art. 31 din Codul muncii, durează cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și cel mult 120 de zile pentru cele de conducere. Legea fixează doar maximul, deci durata exactă se stabilește în contract.
Zilele sunt calendaristice, adică se numără inclusiv weekendurile și sărbătorile. Dacă începi pe 1 martie și numeri și ziua aceea, ultima zi de probă pentru o funcție de execuție este 29 mai. Pentru o funcție de conducere, limita ajunge pe 28 iunie.
Unele situații au termene diferite. Pentru persoanele cu dizabilități, art. 31 alin. 2 prevede o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice. Contractele pe durată determinată se supun art. 85 și se măsoară în zile lucrătoare: cel mult 5 zile sub 3 luni, cel mult 15 zile între 3 și 6 luni, cel mult 30 de zile peste 6 luni și cel mult 45 pentru funcții de conducere, la contracte de peste 6 luni. Absolvenții de studii superioare au la început un stagiu reglementat printr-o lege specială, așa că dacă ești în această situație, întreabă la ITM sau la un jurist ce se aplică în cazul tău.
Perioada de probă trebuie să apară în contractul individual de muncă. Dacă nu e scrisă acolo, nu o poți primi mai târziu doar prin vorbă. Contractul se semnează înainte de prima zi de muncă, așa că citește cu atenție durata probei, funcția și salariul înainte să semnezi.
Durata din contract poate fi mai scurtă decât maximul legal, dar nu mai lungă. Dacă ți se propune mai mult, de pildă 120 de zile la un post de execuție, ceri să fie corectată, pentru că peste limită se aplică oricum maximul legal. Pe durata unui contract se stabilește o singură perioadă de probă. Excepțiile sunt o funcție sau o profesie nouă la același angajator ori un loc de muncă cu condiții grele sau periculoase. Din octombrie 2022, dacă încheii un nou contract cu același angajator pentru aceeași funcție în 12 luni, nu se mai poate stabili o nouă probă.
Încă de la interviu poți întreba: „Cât durează perioada de probă și după ce criterii o evaluați?” Răspunsul îți arată cât de clar își formulează firma așteptările. Dacă primești un răspuns vag, înseamnă că merită să ceri precizările în scris.
Ce drepturi salariale ai din prima zi
Pe durata probei ai aceleași drepturi și obligații ca orice alt angajat. Art. 31 alin. 4 din Codul muncii spune că beneficiezi de toate drepturile din legislația muncii, din contractul colectiv, din regulamentul intern și din contractul individual. Singura deosebire față de restul contractului este ușurința cu care poate înceta.
Concret, ai dreptul la salariul din contract, plătit la termen, la program și pauze conform legii, la concediu de odihnă acumulat proporțional cu timpul lucrat și la concediu medical, în condițiile legale. Contractul trebuie să indice salariul de bază, celelalte elemente ale venitului, periodicitatea și modul de plată (art. 17). Un salariu „de probă” mai mic decât cel scris nu are nicio bază legală. De asemenea, salariul nu poate coborî sub salariul minim brut pe țară, a cărui valoare în vigoare o verifici pe legislatie.just.ro, fiindcă se actualizează periodic.
Potrivit Inspecției Muncii, perioada de probă se numără la vechimea în muncă. Angajatorul plătește pentru tine, ca în orice alt contract, contribuțiile la pensie și sănătate, de care depinde inclusiv accesul la concediu medical. În prima lună, uită-te pe fluturașul de salariu la salariul brut, la sporuri, la zilele lucrate și la contribuțiile și impozitul reținute. Dacă ceva nu seamănă cu ce scrie în contract, cere lămuriri în scris la contabilitate.
Poți verifica și dacă data angajării a fost introdusă corect. Datele din registrul general de evidență a salariaților pot fi consultate online de către angajați, iar angajatorul trebuie să-ți elibereze, la cerere, un document care atestă activitatea, durata, salariul și vechimea (art. 34).
Uneori ți se spune să începi „de probă” o săptămână, fără contract și fără plată. Asta înseamnă muncă nedeclarată, iar lipsa semnăturii nu te lasă fără drepturi, ci doar fără dovezi. Cere contractul cu o zi sau două înainte, ca să-l poți citi în liniște. Dacă primești refuz, poți semnala situația la Inspectoratul Teritorial de Muncă din județul angajatorului.
Cum se poate încheia contractul în perioada de probă
Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără preaviz și fără ca notificarea să fie motivată. Așa prevede art. 31 alin. 3 din Codul muncii. Un „de mâine nu mai veniți” spus pe hol nu respectă forma cerută de lege.
O notificare corectă are dată, semnătură și arată din ce moment produce efecte. Când o primești, semnezi de primire și păstrezi un exemplar. Citește cu atenție data încetării și ultima zi lucrată, pentru că de ele depinde plata zilelor și predarea lucrurilor.
Dacă vrei tu să pleci, scrii o notificare scurtă și o depui înregistrată. Poți formula, de pildă: „Vă aduc la cunoștință încetarea contractului individual de muncă în perioada de probă, începând cu data de…”. Dacă pleci doar pe cuvânt, absența poate fi consemnată ca abandon de post, iar încetarea poate fi contestată.
Concedierea de după perioada de probă are procedură și termene proprii, cu decizie motivată. De aceea contează să știi pe ce temei ți se încheie contractul. Dacă ți se spune că ești în probă, iar perioada din contract a trecut deja, cere o clarificare în scris.
Lipsa motivării nu înseamnă că discriminarea e permisă. Dacă bănuiești că încetarea are legătură cu sarcina, boala, vârsta sau etnia, există protecții speciale. Poți cere lămuriri la ITM și poți sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Pentru contestarea în instanță, discută cu un jurist sau cu sindicatul, fiindcă termenele diferă de la caz la caz.
La plecare ceri plata zilelor lucrate și a concediului neefectuat, verifici că încetarea apare în registrul de salariați și primești documentul care atestă vechimea. Mulți pleacă pe fugă, fără aceste hârtii, și apoi le cer cu greu. Informații oficiale găsești pe site-ul Inspecției Muncii și la inspectoratul din județul tău.
Cum îți împarți primele trei luni pe săptămâni
Cele 90 de zile înseamnă aproximativ 13 săptămâni, iar o împărțire pe etape te ajută să nu lași totul pe ultima sută de metri. Planul de mai jos e un model de lucru, pe care îl adaptezi la postul și la echipa ta.
| Săptămâna | Obiectiv | Acțiune | Cum verifici |
|---|---|---|---|
| 1 | Știi ce se așteaptă de la tine | Ceri fișa postului și lista de priorități | Ai notat trei priorități confirmate |
| 2-4 | Primele rezultate mici | Preiei o sarcină de la cap la coadă | Primești o confirmare scurtă |
| 5-6 | Feedback informal | Pui o întrebare concretă la finalul unei sarcini | Ai un răspuns notat |
| 7-9 | Mai multă autonomie | Propui o îmbunătățire mică | Se aplică sau primești motivul |
| 10-12 | Afli ce urmează | Întrebi despre criteriile de confirmare | Știi dacă ai atins ce ți s-a cerut |
În prima săptămână strângi toate documentele (contractul, fișa postului, regulamentul intern) și afli cine îți poate răspunde la întrebări mărunte. Ceri să înțelegi ce înseamnă o perioadă reușită la 30, la 60 și la 90 de zile. Sună banal, dar multe neînțelegeri pornesc de la așteptări nespuse.
În săptămânile 2-4 înveți procesele și oamenii cheie, notezi răspunsurile ca să nu întrebi de două ori și duci o sarcină mică până la capăt. În săptămânile 5-6 ceri un feedback informal, cu o întrebare simplă, de felul „A fost util formatul în care ți-am predat raportul?”. Răspunsul îți arată ce contează pentru ei.
Mai târziu, o îmbunătățire mică, pe care ai observat-o singură, arată inițiativă. Schimbările mari făcute prea devreme pot încurca echipa, așa că le lași pentru după ce proba s-a încheiat. În ultimele săptămâni întrebi ce urmează. Dacă nu primești nicio notificare până la sfârșit, contractul continuă, dar ai tot interesul să ceri o confirmare scrisă.
Ține un jurnal de lucru de cinci minute pe zi, cu ce ai livrat, ce ai învățat și ce te-a blocat. La discuția de evaluare vei avea exemple concrete, iar mai târziu îți va folosi și la planul tău de carieră.
Ce spui la discuția de feedback de la jumătate
Discuția de la jumătatea probei, în jurul zilei 45, îți dă timp să corectezi ce nu merge. O ceri printr-o invitație scurtă, pe același ton calm, fără panică: o jumătate de oră ca să te asiguri că mergi în direcția dorită.
Pregătește pe o foaie trei lucruri pe care le-ai livrat, un lucru la care ai întâmpinat dificultăți și o întrebare despre priorități. Cu foaia în față, discuția rămâne concretă și nu depinde de impresii. Poți deschide așa: „Aș vrea să văd ce merge bine și ce ar trebui să îmbunătățesc până la finalul perioadei de probă.”
Replicile se adaptează după felul în care vine feedbackul:
- La o critică, ca să nu te aperi pe loc: „Mulțumesc că mi-ai spus. Poți să-mi dai un exemplu concret, ca să înțeleg exact ce să fac diferit?”
- La un feedback vag, de felul „e ok, merge”: „Ce ar trebui să am realizat până la final, ca să consideri că m-am integrat bine? Putem stabili și un termen la care ne mai uităm împreună?”
- Pentru a confirma ce ai înțeles: „Înțeleg că [reformulezi]. Voi încerca [acțiune] și revin cu un punct de situație peste două săptămâni.”
- Dacă prioritățile se schimbă des: „Putem stabili prioritățile pentru următoarele patru săptămâni?”
După discuție, notează ce s-a stabilit și trimite un e-mail scurt: „Ca să nu pierdem nimic din ce am discutat, îți trimit un rezumat. Corectează-mă dacă am înțeles altceva.” Așa rămâne o urmă scrisă a înțelegerii, utilă mai ales dacă lucrurile se schimbă. Dacă simți că te aperi pe loc cu promisiuni vagi, mai bine taci și cere timp să te gândești.
Deschide acum contractul sau oferta de angajare și caută durata perioadei de probă scrisă acolo. Treci în calendar data de la jumătatea ei și programează discuția de feedback. Dacă încă nu ai semnat, scrie trei întrebări pentru angajator, despre durata probei, criteriile de evaluare și ce se întâmplă la finalul ei.
