adolescenta

Primavara a venit. A venit cu mirosul ei frumos de proaspat, copaci infloriti, iarba crescanda. Totul este plin de lumina si culoare. Numai ca adolescentul meu este trist. Se inchide la el in camera si nu vorbeste cu nimeni. Daca este intrebat de vorba, ridica din umeri si pleaca mai departe. Daca insisti, ridica vocea sau tipa: “ Lasa-ma, nu vezi ca am treaba, ce tot vrei?” Tu in rolul de parinte vrei sa cunosti starea lui, vrei sa-l intrebi cum mai sta cu cititul, cum mai este pe la scoala. Ce a mai spus nu stiu ce profesor, diriginte, pedagog cu privire la nu stiu ce chestie educationala.

Este gata? A luat decizia? La ce liceu sau facultate se inscrie?Cateva luni pana la Testarea Nationala sau admiterea la facultate. Acestea isi fac deja simtita prezenta, asta daca nu cumva si-au facut de la inceputul anului scolar. Tie, adult responsabil, iti sta mintea la ce o sa urmeze. La cei patru- cinci ani pe care copilul tau o sa-i petreaca la scoala. Ce inseamna asta pentru tine? Bani in plus pe transport, pe haine, pe alte lucruri administrative. Poate nu ai un singur copil care face trecerea intre ciclurile scolare, poate ai doi. Poate mai ai alti copii in ani mai mari la scoala. Este o perioada extrem de stresanta si incarcata emotional si financiar.

Pentru el cum este? Este greu. Foarte greu. Experientiaza emotii contradictorii. Placerea ca este mare, merge mai departe, a crescut si teama de necunoscut. Experientiaza pierderea. Se desparte de oameni dragi lui, prieteni, profesori, scoala lui draga in care a plans si a ras, a simtit rusine si a trait emotia triumfului. Asa cum a fost, el pierde mediul familiar si de ce nu, pentru unii copii mediul familial. Poate singurul mediu in care s-au simtit acceptati neconditionat. Sigur, adolescentul stie ca urmeaza ceva foarte important pentru el, urmeaza un examen care poate sa-i schimbe viitorul. Acest viitor insa depinde si de sprijinul acordat si primit de el de la persoanele semnificante. Pregatirea emotionala a momentului este de preferat sa se faca in acelasi timp cu pregatirea cognitiva.

Daca adolescentul mai are nevoie de pregatire suplimentara la unele materii, cu siguranta are nevoie si de pregatire emotionala. Daca aceasta nu poate sa fie asigurata de parinte, din diverse motive, poate este de preferat sa se faca de un specialist. Ideal ar fi in echipa: Copil, parinti si specialist . Pregatirea emotionala are legatura cu explorarea emotiilor care sunt prezente in adolescent cu privire la acest eveniment. Pot sa fie emotii legate de examenul in sine, de decizia alegerii locului-liceu, facultate. Emotii legate de teama de a nu dezamagi, de a putea sa-i convinga pe parinti sa-l lase unde vrea el sa mearga. Sau emotii de supramotivare.

Poate, surprinzator pentru unii adulti, adolescentul simte acest eveniment ca pe o retraire a altor momente decisive pe care le-a trait asa si acestea navalesc peste el. Poate retraiesc emotia unui examen care nu a avut finalul dorit in trecut sau doresc sa retraiasca emotia succesului din trecut. Poate se apropie acel moment important pe care l-au tot povestit parintii lui cand era mai mic si acum simte incarcatura momentului.

Este in contact cu faptul ca el nu este la fel de competent ca si colegii lui care tanjesc dupa un loc la licee si facultati cu renume si el nu o sa reuseasca sa-si faca parintii la fel de mandri ca si ceilalti ori ca este mai competent si trebuie sa faca altfel. Sunt si adolescenti care se simt pregatiti pentru moment, sunt in contact cu faptul ca stiu foarte bine materia si se vor descurca foarte bine. Problema?

Balul de sfarsit

Da, este un moment foarte important. Din nou, solicitant financiar pentru parinte decisiv ca si imagine si traire pentru adolescent. Hainele, tunsoarea, partenera/partenerul ocupa in mintea lui locuri fruntase. Toate aceste necunoscute il fac sa traiasca alte si alte emotii. Ca si examenul, acest moment este unul asteptat cu mult drag de adolescenti.

Ce se intampla cu adolescentii care nu doresc sa participe? Ce traiesc ei? Poate este un moment foarte bun de explorare. Ce il face sa nu se simta integrat in grupul sau, sa nu participe la acest ramas bun, sa nu fie confortabil cu corpul si imaginea lui. Ce il face sa se simta superior si sa nu accepte un loc “sub standardele lui” , sa nu-i accepte pe ceilalti ? Poate ca acum apare si pentru el in sfera constientului, isi da seama ca nu se simte bine cu el si cu ceilalti. Este un momentul cel mai potrivit sa vorbim despre asta.

Ce simte el si cine este sau ce vrea sa para ca este si nu este? Momentul balului este un moment unic de discutie cu adolescentul, o poarta deschisa, asta daca nu s-a discutat pana acum, despre afectiune, viata sexuala, alcool, substante interzise. Este un moment in care tatii isi iau baietii si merg la cumparaturi, mamele impartasesc diverse experiente “ trucuri de fete” cu adolescentele. Trecerea peste aceasta treapta scolara este de fapt experientierea si explorarea maturitatii afective. Este oportunitatea parintelui de a-l insoti pe adolescent. Este oportunitatea relatiei.

Poate este prima oara cand ia o decizie importanta. Decizie care poate nu este a lui ( multi si-o doresc sa fie a lor) dar, cu siguranta o decizie despre care ne poate vorbi numai el. Ei sunt singurii experti in cadrul lor de referinta, interiorul lor sufletesc si emotional si singurii care stiu cat de intensa sau nu este trairea. Voi, parintii, insotiti cu maturitate tot acest proces al devenirii.

Adolescenta, bat-o.. emotia!?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.